Noi modificari fiscale pentru micro, profit 2024- proiect 13.12.2023

Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!

Ministerul de Finante a publicat in 13.12.2023 un proiect cu noi modificari fiscale.

Redam mai jos modificarile propuse conform notei de fundamentare:

Impozitul pe profit

1.Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale

Potrivit actualelor prevederi, contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri sunt obligaţi la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
De asemenea, persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro datorează suplimentar un impozit specific pe cifra de afaceri.
Pentru a putea fi scăzute din baza de calcul, veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale nu trebuie să fie cuprinse în indicatorul I.
Eliminarea excepției cu privire la veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale care nu sunt cuprinse în indicatorul I este necesară pentru determinarea unitară a valorii imobilizărilor în curs și aplicarea unui tratament fiscal corect pentru toți contribuabilii.
La calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, în cazul consolidării fiscale, în situația în care contribuabilul este persoana juridică responsabilă în numele grupului fiscal, s-a evidențiat necesitatea clarificării modului în care se determină cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro.
Astfel, pentru determinarea bazei de calcul a acestor impozite, se scade ”valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Pentru a combate scăderea bazei de calcul și ulterior vânzarea acestor imobilizări este necesară promovarea unei reguli de menținere a acestora pentru o perioadă minimă de timp.

2.Aplicarea facilității scutirii de impozit a profitului reinvestit pentru aparate de marcat electronice fiscale

În prezent, pentru achizițiile de aparate de marcat electronice fiscale nu se poate aplica facilitatea profitului reinvestit deoarece acestea se scad din impozitul pe profit.

3.Regimul fiscal al cheltuielilor privind funcționarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor și cu educația timpurie

Potrivit Codului fiscal, cheltuielile privind funcționarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum: creşe și grădiniţe sunt deductibile limitat în cadrul cheltuielilor sociale, în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.
În situația în care, în pachetul salarial sunt incluse și decontări privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților, aceste cheltuieli sunt considerate avantaje de natură salarială și ca urmare sunt deductibile integral la calculul rezultatului fiscal.
Prin Legea nr. 239/06.11.2020 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal s-au introdus noi prevederi privind educația timpurie care au schimbat regulile fiscale aplicabile cheltuielilor privind educația timpurie.
Astfel:

cheltuielile privind funcționarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum: creşe și grădiniţe au fost eliminate din categoria cheltuielilor
sociale;
cheltuielile privind funcționarea creşelor și grădiniţelor, precum și decontările privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților au fost considerate cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal;
concomitent, s-a reglementat scăderea acestor cheltuieli cu educația timpurie din impozitul pe profit datorat, dar nu mai mult de suma de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Prin acte normative subsecvente aceste prevederi au fost suspendate, în perioada 1 aprilie 2021- 31 decembrie 2023 inclusiv.

Având în vedere necesitățile impuse de consolidarea bugetară se propune includerea cheltuielilor privind funcționarea creşelor și grădiniţelor, precum și decontările privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților în cadrul cheltuielilor sociale.

4. Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, precum și cele aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal

Potrivit reglementărilor în vigoare, sunt deductibile limitat cheltuielile pentru funcționare, întreținere și reparații a:

locuințelor de serviciu, în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; și
sediului social aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii.

Potrivit regulilor în vigoare suprafața construită majorată cu 10% este un indicator pe baza căruia se deduc cheltuielile aferente locuințelor de serviciu care sunt considerate mijloace fixe destinate spre utilizare de către salariați.
Luând în considerare necesitățile impuse de consolidarea bugetară este necesară revizuirea limitelor fiscale pentru aceste categorii de cheltuieli.

5. Sediile sociale achiziționate în ansambluri de locuințe situate în zone rezidențiale

Din analizele efectuate asupra contribuabililor plătitori de impozit pe profit s-a constatat faptul că, anumiți contribuabili, achiziționează sedii sociale în ansambluri de locuințe, din zone rezidențiale, pe care în fapt, nu le utilizează exclusiv pentru scopul desfăşurării activităţii economice, utilizându-le și pentru alte scopuri decât cele legate de desfășurarea afacerilor, inclusiv ca locuințe pentru administratori, salariați etc.

În prezent, sediul social fiind un mijloc fix destinat activităților administrative, există practica de a deduce integral cheltuielile înregistrate pentru acest activ la calculul rezultatului fiscal pentru cheltuielile de întreținere, funcționare,
reparații, amortizare etc.
În situația utilizării de către acționari/asociați, aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea acestora, fiind considerate cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
Pentru a combate această practică, este necesară instituirea unei limitări fiscale pentru această categorie de cheltuieli în cazul utilizării sediului social și în alte scopuri decât cele legate de desfășurarea activității economice.

6.Redirecționarea sponsorizărilor/burselor private/altor mijloace financiare și mecanismul de scădere din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private

În prezent, cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau acte de mecenat, burse private, efectuate potrivit legii, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal. Totalul acestor cheltuieli se scade din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri;
valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În aceeași limită se scad și cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF, precum şi altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.

În situația în care limita fiscală nu a fost utilizată integral în cursul anului fiscal, valoarea rămasă neutilizată poate fi redirecționată, potrivit reglementărilor în vigoare, în termen de 6 luni de la depunerea declarației de impozit pe profit.
Luând în considerare necesitățile impuse de consolidarea bugetară este necesară eliminarea prevederilor care permit redirecționarea începând cu impozitul pe profit aferent anului 2024, precum și eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit datorat a valorii aferente cheltuielilor efectuate cu bursele private, acordate potrivit legii, și tratarea
acestora în continuare drept cheltuieli sociale cu deductibilitate limitată pentru determinarea rezultatului fiscal.

7.Regimul fiscal al achiziției aparatelor de marcat electronice fiscale

Potrivit regulilor în vigoare cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data punerii în funcțiune, potrivit legii, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal. Contribuabilii care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziție din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care aceștia datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectuează în ordinea înregistrării lor, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Luând în considerare necesitățile impuse de consolidarea bugetară este necesară eliminarea scăderii costului de achiziție al acestora din impozitul pe profit datorat și tratarea acestora în continuare drept cheltuieli de amortizare.

8.Regulile fiscale privind determinarea cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile

Potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile reprezintă cheltuieli nedeductibile. În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, alocarea lor se efectuează prin utilizarea unei metode raționale de alocare sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective în totalul
veniturilor înregistrate de contribuabil.
În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), ca urmare a modificărilor aduse reglementărilor contabile, în special prin implementarea IFRS 9 “Instrumente financiare”, sunt situații în care evaluarea titlurilor de participare la valoare justă se înregistrează în conturi de rezerve și nu în conturi de venituri.
Totodată, potrivit regulilor generale, la stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elementele similare veniturilor, potrivit normelor metodologice, elemente care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, nu sunt înregistrate în conturi de venituri. Prin urmare, sunt situații în care sumele respective sunt luate în calcul pentru determinarea impozitului pe profit, dar nu sunt luate în calcul pentru determinarea ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
Sunt sectoare de activitate, îndeosebi în domeniul fondurilor de investiții, unde aceste elemente similare veniturilor au impact asupra valorii cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, determinate potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
De aceea, mediul de afaceri solicită (cum a fost cazul, prin Asociația Fondurilor de Investiții din România) reglementarea unui tratament fiscal just și pentru această categorie de contribuabili, prin alinierea prevederilor fiscale la modificările aduse reglementărilor contabile, în special prin implementarea IFRS 9 “Instrumente financiare”.

9. Ajustările pentru deprecierea creanțelor comerciale

La calculul rezultatului fiscal sunt deductibile ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
nu sunt garantate de altă persoană;
sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

Sintagma ”creanțe” cuprinde toate tipurile de creanțe înregistrate potrivit reglementărilor contabile care pot reprezenta sumele datorate de clienți pentru produse, materiale, mărfuri, debitori etc.
Luând în considerare necesitățile impuse de consolidarea bugetară este necesară reducerea procentului de deducere a ajustărilor respective, concomitent cu restrângerea categoriilor de creanțe pentru care se aplică această limită de deducere.

10.Mecanismul de recuperare a pierderilor fiscale

Potrivit prevederilor art. 31 din Codul fiscal, pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi.
Luând în considerare necesitatea consolidării bugetare se impune reducerea perioadei de recuperare, de la 7 ani la 5 ani, în limita a 70% inclusiv din profiturile impozabile ale perioadei fiscale respective.

11.Regula privind limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

În prezent, potrivit prevederilor art. 40^2 alin. (4) din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării sunt deductibile integral în limita echivalentului în lei a sumei de 1.000.000 euro, fără a ține seama de relația de afiliere/neafiliere dintre contribuabil și persoana care acordă împrumuturi sau alte forme de finanțare.
Diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil prevăzut de lege, reprezentând echivalentul în lei al plafonului de 1.000.000 euro, este dedusă limitat în perioada fiscală în care este suportată, până la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită potrivit legii.
Din analizele tranzacțiilor efectuate cu persoane afiliate contribuabililor s-au constatat situații în care prin dobânzile aferente împrumuturilor contractate cu acestea s-a diminuat rezultatul fiscal. În acest context se consideră necesară reducerea limitei de deducere pentru costurile excedentare ale îndatorării aferente persoanelor afiliate de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, cu excepția costurilor excedentare ale îndatorării prin care persoanele afiliate finanțeazã achiziția/producția imobilizãrilor în curs de execuție.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

12.Condiția de deținere de către asociați/acționari a trei microîntreprinderi

In scopul întăririi regulilor de prevenire a fragmentării afacerilor prin care se urmărește accesul la aplicarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, se extinde analiza condiției actuale de deținere directă de către asociaţi/acţionari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.

În același timp, pentru că sistemul de impozitare este unul favorabil se propune și reducerea numărului de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.

13.Intreprinderi legate

Se reglementează ca în cazul în care o microîntreprindere se găsește în relații speciale, cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate», definite potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, condiția legată de stabilirea valorii plafonului de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.

14.Depunerea situațiilor financiare anuale

Se propune instituirea unei condiții legate de obligația depunerii la termen a situațiilor financiare anuale pentru încadrarea în sistemul fiscal al microîntreprinderilor. Verificarea aplicării condiției se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

15. Microîntreprinderile din domeniul HoReCa

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se abrogă prevederile speciale referitoare la persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa.
Se propune ca aceste persoane juridice române să aplice regulile generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce privește verificarea condițiilor de încadrare sau de ieșire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Întrucât pentru anul fiscal 2023 microîntreprinderile din domeniul HoReCa au fost exceptate, potrivit legii, de la îndeplinirea condițiilor de încadrare în acest sistem, se propune ca microîntreprinderile care au desfășurat activități în domeniul HoReCa, până la data de 31 decembrie 2023, să aplice condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.

16. Inactivitatea temporară

Se propune o regulă fiscală pentru persoana juridică aflată în inactivitate temporară, respectiv că acestea rămân în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate, urmând ca la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii de reluare a activității, să verifice dacă îndeplinește condițiile prevăzute pentru aplicarea acestui sistem.

17.Redirecționarea sponsorizărilor, eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microintreprinderilor a sponsorizărilor și a burselor acordate elevilor şcolarizaţi în învăţământul profesional-dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale

Se propune:

eliminarea redirecționării valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările;
eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sponsorizărilor, burselor acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional – dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale.

Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

1.In cazul contribuabililor pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune eliminarea din categoria cheltuielilor deductibile limitat a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii. Totodată, se reglementează faptul că acestea nu sunt cheltuieli deductibile.

2.În cazul contribuabililor pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune eliminarea din categoria cheltuielilor deductibile limitat a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii. Totodată, se reglementează faptul că acestea nu sunt cheltuieli deductibile.

3.Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari. Astfel, în cazul contribuabililor care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt deductibile sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop
de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale.
Totodată, se propune modificarea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente.

4.Se propune abrogarea prevederii referitoare la nedeductibilitatea cheltuielilor efectuate cu costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art.3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, puse în funcțiune în anul respectiv, potrivit legii. Aceste cheltuieli fiind
efectuate în cadrul activității pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se supun condițiilor generale pe care trebuie să le îndeplinească o cheltuială pentru a putea fi deductibilă.
În corelare cu această măsură se abrogă reglementarea privind deducerea din impozitul datorat de persoanele fizice care realizează venituri pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate a sumelor reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, puse în funcțiune în anul respectiv.

5.Se propune introducerea în categoria cheltuielilor nedeductibile în cazul venitului realizat din activități pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, a cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă, care au fost dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii. Sumele astfel constatate majorează venitul brut, conducând la recalcularea obligațiilor fiscale datorate.
Măsura are în vedere faptul că, în procesul de aderare al României la OCDE, este necesar să fie efectuate demersurile ce se impun pentru a adera la Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 și intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 (Convenția antimită), precum și de a adera la o serie de instrumente juridice ale OCDE, între care se regăsește Recomandarea Consiliului OCDE pentru măsuri fiscale în vederea combaterii în continuare a coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale

6.În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune clarificarea modalității de determinare a plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații, pentru indemnizațiile de delegare, detașare, inclusiv în cazul indemnizației specifice detașării transnaționale și prestațiile suplimentare, precum și pentru deplasarea în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în cazul în care aceste situații cuprind perioade din luni succesive. Astfel, plafonul se calculează distinct pentru fiecare lună prin raportarea celor 3 salarii/remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
Plafonul lunar astfel determinat, se utilizează și la stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale, al bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate și al bazei de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă.
Măsura are în vedere clarificarea modului de calcul al plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații având în vedere solicitările contribuabililor și cele ale organelor fiscale.

7.Având în vedere încetarea situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se propune abrogarea prevederilor potrivit cărora sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă, reprezintă venit neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii cu încadrarea în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar
acordată/acordat potrivit legii.

8.Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari.

9.Totodată, se propune reducerea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente, atât în situația în care acestea sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, cât și în situația în care sunt suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa.

În vederea acordării deductibilității contravalorii acestor abonamente, la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul în care acestea sunt suportate de suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa, pentru a permite particularizarea documentelor depuse în vederea acordării deducerii, în funcție de situația
proprie a fiecărui contribuabil, documentele justificative nu sunt prevăzute și/sau prezentate limitativ și nu sunt formulare tipizate. Cu titlu de exemplu, documentele trebuie să ateste dovada achitării de către angajat a contravalorii abonamentului la care se face referire, încadrarea activității furnizorului de servicii în codurile CAEN expres prevăzute de lege, beneficiarul
serviciilor furnizate, respectiv angajatul sau persoana aflată în întreținere. Acestea se păstrează de către angajator, în vederea prezentării entităților cu atribuții de control.

10.Se propune includerea în plafonul lunar neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, sau din solda lunară/salariul lunar a următoarelor venituri/avantaje:

sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unități
de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună
pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către
angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat;
diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda
practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

În cazul sumelor acordate angajaţilor proprii pentru plasarea copiilor acestora în unități de educaţie timpurie se aduc următoarele clarificări:

-sumele plătite direct de către angajat pentru plasarea copiilor în unități de educaţie timpurie, se deconteză de către angajator pe baza documentelor justificative prezentate de angajat, în limita aceluiași plafon de cel mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.

11.Se propune modificarea regimului fiscal aplicabil în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, în sensul simplificării acestuia.

Măsuri propuse:
a) reglementarea cheltuielilor deductibile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate
acestea;
b) reducerea cotei forfetare de cheltuieli de la 40% la 20%, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole;
c) eliminarea obligației de trecere la aplicarea sistemului real de impunere, prin calificarea acestora ca venituri din activități independente, în cazul derulării unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal și introducerea modalității de determinare a venitului net anual, prin aplicarea cotei forfetare de cheltuieli, indiferent de numărul de contracte
care generează astfel de venituri;
Astfel, în cazul contribuabililor care la sfârșitul anului fiscal 2023 realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începând cu anul fiscal următor, acestea sau, după caz, plătitorii de venit stabilesc venitul net anual prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.
d) eliminarea dreptului la opțiune pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor;
Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, în cazul contribuabililor care au exercitat opțiunea pentru determinarea venitului net anual în sistem real și se află în perioada celor 2 ani fiscali consecutivi de aplicare a acesteia sau, după caz, li se aplică prevederile referitoare la reînnoirea opțiunii, venitul net anual se stabilește de către aceștia sau plătitorii de venit, după
caz, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.
e) introducerea aplicării reținerii la sursă a impozitului pe venit în toate situațiile în care există un plătitor, persoană juridică sau altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă.
Măsura se aplică în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală,
plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, venitul net se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. În cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole acest regim se aplică indiferent de calitatea juridică a arendașului;
f) eliminarea obligației privind completarea și depunerea „Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate”(formular 212), pentru venitul estimat, în vederea determinării impozitului pe venit, de către
contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, de la plătitori persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Obligația se menține în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, venitul net se determină prin aplicarea cotei forfetare și în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor pentru care în anul fiscal precedent contribuabilii au optat sau, după caz, au avut obligația determinării venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În cazul veniturilor obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, se mențin regulile fiscale în vigoare.
Măsurile propuse au ca obiectiv aplicarea unui regim fiscal unitar și simplu în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, fapt ce conduce la simplificarea administrării impozitului rezultat din această activitate și la creșterea conformării voluntare a contribuabililor.
De asemenea, măsurile propuse au condus la efectuarea unor corelații de natură tehnică precum și la instituirea unor dispoziții tranzitorii.

12.Se propune clarificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din pensii private, în sensul în care, pentru aceste venituri se aplică cota de impozitare de 10% asupra venitului impozabil reprezentat de partea care depășește contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil.

13.Se propune reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei în care se recuperează pierderea fiscală înregistrată în cazul veniturilor/câștigurilor realizate din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net anual impozabil se determină în sistem real, respectiv câștiguri nete anuale din
transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii. Totodată se propune compensarea sumelor reprezentând pierdere, cu veniturile nete anuale obținute din aceeași sursă de venit, în limita a 70%.

14. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și creare de programe pentru calculator, se reglementează posibilitatea renunțării la opțiunea privind plata integrală a contribuției de asigurări sociale și revenirea la facilitatea fiscală, respectiv cota redusă cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Regulile privind exercitarea, respectiv renunțarea la opțiune, se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

15. Se propune includerea în categoria veniturilor supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate a sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.

16.Se clarifică nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat în aplicarea unor prevederi din cuprinsul Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal.
Ținând seama de modificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată, în cursul anului 2023, pentru aplicarea unitară a prevederilor Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal, în cazul veniturilor din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Titlului II sau Titlului III, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii și din alte surse, se propune clarificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat la stabilirea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru acest an fiscal.

Taxa pe valoarea adăugată

1.Se propune ca, după obținerea unei derogări de la aplicarea Directivei 2006/112/CE, să se limiteze la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

2.Având în vedere că unul dintre obiectivele politicii fiscal-bugetare îl constituie creşterea eficienţei colectării obligațiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată, se propune eliminarea facilității de amânare de la plata în vamă a TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316,
care au obținut certificat de operator economic autorizat conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Măsura eliminării acestei facilități ar conduce la reorientarea acestori operatori către utilizarea cu preponderență a procedurilor simplificate de vămuire, respectiv depunerea unei declarații vamale prin utilizarea vămuirii
centralizate sau a înscrierii în evidențele declarantului, cu efecte asupra facilitării comerțului și asupra reducerii timpilor de așteptare în vamă.

2.Se propune ca, în vederea obținerii certificatului de amânare de la plata TVA în vamă, pentru anumite obligații bugetare restante solicitanții să pună la dispoziția autorității vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează astfel de obligații.

Alte măsuri fiscale

1.Se propune prelungirea perioadei privind suspendarea depunerii declarațiilor informative prevăzute la art. 324 alin. (4), (5) și (6) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2026, având în vedere că începând cu anul 2021 s-a modificat metodologia de calcul a Bazei TVA și vor avea loc inspecții din partea Comisiei Europene pentru anii anteriori, ceea ce va putea permite, relativ ușor, reintroducerea obligației de depunere a acestor declarații informative (392A, 392B și 393).

2.Se propune exceptarea de la obligația de raportare/transmitere în/prin sistemul național privind factura electronică RO e – Factura a facturilor simplificate, a facturilor emise pentru operațiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum și a facturilor ce nu fac obiectul normelor de facturare din România.
Totodată, se propune stabilirea unor amenzi egale pentru emitent și destinatar, în cazul în care factura nu este emisă/primită prin sistem, respectiv 15% din valoarea totală a facturii.

3.Se propune stabilirea unor soluții în situația în care nu funcționează sistemul național privind factura electronică RO e – Factura.

4.Se propune ca impozitul pe veniturile din pensii, din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, datorat de persoanele fizice, încasat la bugetul de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să nu se redistribuie și să se rețină integral în același buget pentru acoperirea necesităților de finanțare potrivit legii.

5.Se propune eliminarea din definiția zahărului adăugat a zaharurilor din sucuri de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate.

LEGEA 70/2015

În vederea evitării apariției unor disfuncționalități în activitatea marilor rețele comerciale, cât și în activitatea specifică a unor contribuabili, se propune modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind
introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

definirea supermagazinelor și hipermagazinelor prin completarea art.2, concomitent cu stabilirea unui plafon diferențiat în cazul acestor entități prin modificarea art. 4^2 alin.(1), astfel încât activitatea acestora să nu întâmpine dificultăți din perspectiva utilizării infrastructurii existente;
stabilirea unui plafon zilnic de 5000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare, în vederea corelării cu prevederile art. 3 alin.(4), în cazul plăților din avansuri spre decontare;
modificarea art. 4 alin.(1) și (4), astfel încât operațiunile de primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, să se realizeze numai prin instrumente de plată fără numerar, corelativ cu instituirea unei sancțiuni pentru nerespectarea acestei prevederi prin completarea art. 12;
abrogarea art. 7 și completarea art. 8, în vederea realizării unor corelări tehnice cu măsurile propuse și prevederile existente.

Citeste si: ANAF organizeaza 2 webinarii e-Factura in decembrie